O afecțiune ortopedică comună care afectează multe rase de câini, rotula luxatoare apare atunci când rotula (rotula) se luxează sau iese din poziția sa normală. Această deplasare poate provoca durere, șchiopătare și, în cele din urmă, artrită la câinii afectați. Înțelegerea semnelor și a tratamentelor disponibile este crucială pentru a vă asigura că însoțitorul dvs. canin trăiește o viață confortabilă și activă. Detectarea precoce și intervenția adecvată pot îmbunătăți semnificativ prognosticul pentru câinii care suferă de această afecțiune.
🩺 Înțelegerea rotulei luxante
Rotula, sau rotula, este un os mic care se află într-un șanț la capătul femurului (osul coapsei). Este ținut în loc de ligamente și tendoane, permițându-i să alunece lin în sus și în jos în timpul mișcării picioarelor. Când apare o rotula luxatoare, rotula alunecă din acest șanț, de obicei spre interiorul (medial) al piciorului. Acest lucru se poate întâmpla ocazional sau frecvent, în funcție de severitatea afecțiunii.
Severitatea rotulei luxante este gradată de la 1 la 4, 1 fiind cel mai puțin grav și 4 fiind cel mai grav. Sistemul de clasificare îi ajută pe medicii veterinari să determine cel mai bun curs de tratament pentru fiecare câine în parte.
- Gradul 1: Rotula poate fi luxată manual, dar revine singură la poziția normală.
- Gradul 2: Rotula se luxează ocazional, fie spontan, fie prin manipulare manuală, și rămâne luxată până când este repoziționată manual.
- Gradul 3: Rotula este luxată de cele mai multe ori, dar poate fi redusă manual (revenită în poziția normală).
- Gradul 4: Rotula este permanent luxată și nu poate fi redusă manual.
🔍 Recunoașterea simptomelor
Recunoașterea timpurie a simptomelor luxării rotulei este vitală pentru un tratament prompt. Simptomele pot varia în funcție de gradul luxației și de nivelul de activitate al câinelui. Unii câini pot prezenta doar semne ușoare, în timp ce alții experimentează dureri semnificative și șchiopătură.
Iată câteva simptome comune de care trebuie să fii atent:
- Sărituri sau sărituri: acesta este adesea semnul cel mai vizibil. Câinii pot sări brusc un pas sau își pot ridica piciorul câțiva pași înainte de a reveni la normal.
- Schiopătură intermitentă: șchiopătura poate veni și dispare, mai ales după exerciții fizice.
- Rigiditate: Unii câini pot prezenta rigiditate la piciorul afectat, în special după odihnă.
- Durere: Deși nu este întotdeauna evidentă, unii câini pot prezenta semne de durere, cum ar fi scâncetul sau reticența de a se mișca.
- Mers anormal: În cazurile severe, câinele poate avea un mers constant anormal din cauza luxației cronice.
- Sunet de clic: Este posibil să auziți sau să simțiți un sunet de clic atunci când rotula se mișcă în interior și în afara șanțului său.
Este important de reținut că nu toți câinii cu patela luxantă vor prezenta toate aceste simptome. Dacă bănuiți că câinele dumneavoastră poate avea această afecțiune, cel mai bine este să consultați un medic veterinar pentru un diagnostic corect.
🐕 Rase predispuse la Luxating Patella
În timp ce orice câine poate dezvolta rotula luxatoare, anumite rase sunt mai predispuse la această afecțiune datorită machiajului și conformației lor genetice. Rasele mici și de jucărie sunt deosebit de sensibile.
Unele dintre rasele cu un risc mai mare includ:
- Pudeli de jucărie
- Pudeli miniaturali
- Chihuahuas
- Yorkshire Terrier
- pomeranii
- Boston Terrier
- Bulldogi francezi
- Jack Russell Terrier
Pot fi afectate și rasele mai mari, deși mai rar. Controalele veterinare regulate sunt deosebit de importante pentru aceste rase predispuse.
🩺 Diagnosticul rotulei luxante
Un medic veterinar poate diagnostica rotula luxatoare printr-un examen fizic. Aceasta presupune palparea (simțirea) articulației genunchiului pentru a evalua stabilitatea rotulei și a determina gradul de luxație. Medicul veterinar va observa, de asemenea, mersul câinelui pentru a identifica eventualele anomalii.
În timpul examinării, medicul veterinar va manipula cu atenție articulația genunchiului, simțind orice clic, pop sau instabilitate. De asemenea, vor evalua intervalul de mișcare și vor verifica orice semne de durere sau disconfort. Radiografiile (raze X) pot fi efectuate pentru a exclude alte afecțiuni subiacente, cum ar fi artrita sau displazia de șold, și pentru a evalua structura generală a articulației genunchiului.
Este esențial să oferi medicului veterinar un istoric detaliat al simptomelor câinelui tău, inclusiv când au început, cât de des apar și orice activități care par să le declanșeze. Aceste informații îl vor ajuta pe veterinar să facă un diagnostic precis și să dezvolte un plan de tratament adecvat.
🏥Opțiuni de tratament
Tratamentul pentru luxarea rotulei depinde de severitatea afecțiunii și de sănătatea generală a câinelui. Opțiunile de tratament variază de la management conservator la intervenție chirurgicală.
Management conservator
Pentru cazurile ușoare (Grad 1 sau unele Grad 2), managementul conservator poate fi suficient. Aceasta implică:
- Gestionarea greutății: Menținerea unei greutăți sănătoase reduce stresul asupra articulațiilor.
- Modificarea exercițiului: evitarea activităților obositoare care pot exacerba starea.
- Gestionarea durerii: Utilizarea analgezicelor sau a medicamentelor antiinflamatoare prescrise de medicul veterinar.
- Kinetoterapie: Întărirea mușchilor din jurul articulației genunchiului pentru a oferi sprijin.
- Suplimente pentru articulații: Suplimentele de glucozamină și condroitină pot ajuta la protejarea cartilajului și la reducerea inflamației.
Managementul conservator urmărește atenuarea simptomelor și încetinirea progresiei bolii. Cu toate acestea, nu corectează problema anatomică de bază.
Intervenție chirurgicală
Pentru cazurile mai severe (Grad 3 și 4) sau când managementul conservator eșuează, se recomandă adesea intervenția chirurgicală. Pot fi efectuate mai multe proceduri chirurgicale pentru a corecta rotula luxatoare, iar procedura specifică va depinde de nevoile individuale ale câinelui.
Tehnicile chirurgicale comune includ:
- Trohleoplastie: adâncirea șanțului trohlear (canelul din femur unde se află rotula) pentru a oferi o mai bună stabilitate.
- Transpunerea tuberozității tibiale (TTT): Mișcarea tuberozității tibiale (proeminența osoasă de pe tibie unde se atașează tendonul patelar) pentru a realinia tendonul patelar și pentru a îmbunătăți urmărirea patelarului.
- Eliberarea retinaculară laterală: eliberarea țesuturilor strânse din exteriorul articulației genunchiului pentru a permite rotulei să se miște mai liber.
- Imbricație medială: strângerea țesuturilor libere din interiorul articulației genunchiului pentru a preveni luxarea medială a rotulei.
Chirurgia are ca scop restabilirea urmăririi normale a patelarului, reducerea durerii și îmbunătățirea funcției. Rata de succes a intervenției chirurgicale este în general mare, dar este important să urmați cu atenție instrucțiunile postoperatorii ale medicului veterinar pentru a asigura o vindecare adecvată.
🐾 Îngrijire postoperatorie
Îngrijirea postoperatorie este esențială pentru o recuperare cu succes după operația de luxare a rotulei. Aceasta include:
- Gestionarea durerii: administrarea medicamentelor pentru durere conform prescripției medicului veterinar.
- Restricționarea activității: limitarea exercițiului și împiedicarea câinelui să alerge, să sară sau să se joace timp de câteva săptămâni.
- Kinetoterapie: Efectuarea de exerciții blânde pentru a ajuta la restabilirea forței și a amplitudinii de mișcare.
- Îngrijirea rănilor: Menținerea locului inciziei curat și uscat pentru a preveni infecția.
- Programări de urmărire: Participarea la controale regulate cu medicul veterinar pentru a monitoriza vindecarea și progresul.
Recuperarea completă după operația de luxare a rotulei poate dura câteva luni. Este important să aveți răbdare și să urmați cu atenție instrucțiunile medicului veterinar pentru a asigura cel mai bun rezultat posibil.
🛡️ Prevenire
Deși nu este întotdeauna posibil să preveniți luxarea rotulei, există câțiva pași pe care îi puteți lua pentru a reduce riscul, în special la rasele predispuse:
- Mențineți o greutate sănătoasă: obezitatea pune un stres suplimentar asupra articulațiilor.
- Asigurați exerciții fizice regulate: Acest lucru ajută la întărirea mușchilor din jurul articulației genunchiului.
- Evitați activitățile obositoare: Limitați activitățile de mare impact care pot răni genunchiul.
- Luați în considerare screening-ul genetic: dacă vă gândiți să vă creșteți câinele, screening-ul genetic poate ajuta la identificarea purtătorilor genei rotulei luxatoare.
Detectarea precoce și gestionarea adecvată sunt esențiale pentru a minimiza impactul luxării rotulei asupra calității vieții câinelui tău.
❓ Întrebări frecvente – Întrebări frecvente
Dacă este lăsată netratată, luxarea rotulei poate duce la durere cronică, șchiopătură și artrită. Instabilitatea articulației genunchiului poate cauza deteriorarea cartilajului și a altor structuri, ducând la degenerarea progresivă a articulației.
Da, se crede că rotula luxatoare are o componentă ereditară, mai ales la rasele predispuse. Factorii genetici pot influența conformația articulației genunchiului, făcând unii câini mai sensibili la această afecțiune.
Costul intervenției chirurgicale pentru luxarea rotulei poate varia în funcție de severitatea afecțiunii, de tehnica chirurgicală utilizată, de locația clinicii veterinare și de alți factori. Poate varia de la 1.500 USD la 5.000 USD sau mai mult. Cel mai bine este să obțineți o estimare detaliată de la medicul veterinar.
Da, rotula luxatoare poate afecta ambele picioare (bilaterale). În unele cazuri, un picior poate fi afectat mai grav decât celălalt. Dacă câinele dumneavoastră are rotulă luxoasă într-un picior, este important să monitorizați și celălalt picior pentru semne ale afecțiunii.
Unele terapii alternative, cum ar fi acupunctura și îngrijirea chiropractică, pot ajuta la atenuarea durerii și la îmbunătățirea mobilității la câinii cu rotulă luxantă. Cu toate acestea, aceste terapii nu sunt un substitut pentru tratamentul veterinar convențional și trebuie utilizate împreună cu recomandările medicului veterinar.
Timpul de recuperare după operația de luxare a rotulei poate varia, dar, în general, durează de la câteva săptămâni la luni. Odihna strictă și activitatea limitată sunt cruciale în perioada inițială de recuperare. Revenirea treptată la nivelurile normale de activitate este de obicei recomandată, ghidată de instrucțiunile medicului veterinar. Recuperarea completă poate dura 3-6 luni.
